Vacanța acasă este o prostie, nu-i așa?

Sursa foto: Vlad Eftenie

“De profesie jurnalist, Ovidiu Constantinescu a lucrat timp de aproape un deceniu la Londra, la Secția Română a BBC World Service și apoi ca și colaborator la BBC Monitoring (serviciul de monitorizare mondială a presei în cadrul BBC). Reîntors în România, a fost timp de 4 ani și jumătate PR managerul Rafinăriei Petromidia din cadrul Grupului Rompetrol și apoi, timp de 9 ani, directorul de comunicare al uneia din cele mai mari case de avocatură din România. La 55 de ani a devenit antreprenor și în prezent conduce propria firmă de comunicare, specializată pe comunicarea de business”

Ovidiu Constantinescu

Da, hai s-o facem lată!

În condițiile în care numărul de noi cazuri de infectare cu Covid-19 este în creștere abruptă, putem parafraza, fără teama de a greși, lozincile folosite de actualul și fostul președinte american în campanie: „Let s make Pandemic Great Again! (Să facem din nou pandemia mare”) și „Yes, we blew it” (Da, am făcut-o lată!)

Da, am redeschis pe scară largă porțile pandemiei Covid-19, pretinzând, ipocrit, că „reluăm economia”. Nu, nu relansăm economia, lansăm vacanța!

Nu am avut nicio problemă să lucrăm de acasă aproape patru luni, dar să faci vacanța acasă este o prostie, nu-i așa? Nu am avut nicio problemă să ne îmbrăcăm pentru o întâlnire online (în timp ce încă purtam pantalonii de pijama sub masă), dar cine și-ar îmbrăca costumul de baie, pune prosopul de baie în sufragerie, lumina atmosfera cu un bec colorat și va sări în cada de baie prefăcându-te că este pe o plajă în Grecia? Trebuie să fii acolo, indiferent de consecințe!

Pe măsură ce măsurile de izolare au fost ridicate chiar și un pic, cohorte de turiști au luat cu asalt plajele Mării Negre, în timp ce altele au invadat stațiunile de pe Valea Prahovei, lăsându-și grijile, temerile și fricile acasă. Și nu stai blocat în trafic ore întregi între Nistorești și Comarnic degeaba, doar ca „să păstrezi distanța” – ce Dumnezeu? Dimpotrivă, mergi acolo pentru a te dezbrăca de character până-ți cade masca de pe față. Unde este virusul ăla blestemat, băh?

Pe fondul acestei pofte nebune de petrecere, de distracție și de distragere, dorința de a găsi o scuză convenabilă pentru încălcarea tuturor cerințelor legale, precum și a oricărei reguli epidemiologice de bun-simț, a fost mult prea puternică pentru mulți. Așa că mulți au fost pur și simplu încântați să creadă orice teorie a conspirației – una mai idioată decât alta – care ar putea oferi cea mai ieftină scuză pentru un astfel de comportament socialmente iresponsabil. De ce facem petrecere? Deoarece nu există niciun motiv să nu facem: „virusul nu există”. Orice vină morală pentru nerespectarea regulilor a dispărut în mod miraculos: să trăiască minciuna convenabilă!

În timpul gripei spaniole, cu un secol în urmă aproape până în ziua de azi, oamenii din întreaga lume au pus la îndoială măsurile de carantină și izolare impuse de autorități

S-a spus de nenumărate ori: cel care nu învață lecțiile istoriei este condamnat să repete greșelile. Atenție, istoria nu greșește, ci oamenii care iau decizii proaste. Istoria doar consemnează. În timpul gripei spaniole, cu exact un secol în urmă, oamenii din întreaga lume au pus la îndoială măsurile de carantină și izolare impuse de autorități. După doar câteva luni în care mulți s-au plâns și uneori chiar s-au revoltat împotriva măsurilor, autoritățile au dat înapoi și au relaxat măsurile de carantină. Oamenii s-au bucurat, s-au dus la plajă, în cluburi și la târguri, iar ce a urmat a fost un tzunami pandemic ce a provocat moartea a 200 de milioane de oameni din întreaga lume. Fotografiile vechi cu oameni care purtau măști (am văzut una în care chiar și pisica de casă purta o mască!) sunt din al doilea val de pandemie, când nu mai era „degradant” să o porți. Sună cunoscut?

Mai mult, conform relatărilor din presa vremii, în timpul epidemiei de holeră din 1924, țăranii români îi luau la goană pe medicii și soldații care căutau persoane infectate, refuzând să-i lase să-i ducă la spital pentru tratament, argumentând că medicii „vor face experimente și vor face lucrarea diavolului” asupra celor suferinzi. Când a fost ultima dată când ați auzit / citit un astfel de argument? Cu un secol în urmă sau în urmă cu o zi?

Adevărul este că toți credem ceea ce am fost educați să credem și suntem receptivi la informații care confirmă – și nu care infirmă – propriul set de valori și certitudini. Unele postări pe social media de astăzi nu sunt diferite de ceea ce argumentau negaționistii din 1920 în timpul pandemiei lor, cu un secol în urmă. Diferența este că media socială a ridicat lipsa de cunoștințe și impostura pe noi culmi, iar internetul a dat o voce globală persoanelor care, altfel, ar fi fost lăsate de istorie în obscuritatea propriului cartier. „Libertatea de exprimare” a prevalat față de „înțelepciunea exprimării” și aceasta nu este prima dată în istorie când se întâmplă… sau ultima dată când se va întâmpla.

„Ospitalitatea” era doar un gest uman și un semn de bunătate, nu o industrie globală care se ocupa de dreptul universal al vacanței umane

Ce era într-adevăr diferit în urmă cu un secol?  Călătoriile de plăcere și vacanțele erau un privilegiu al celor puțini și nu al celor mulți iar „ospitalitatea” era doar un gest uman și un semn de bunătate, nu o industrie globală care se ocupa de dreptul uman universal de a merge în vacanță. În present, noi punem ”dreptul la vacanță” mai presus ”dreptul la sănătate” și probabil vom calcula costurile epidemiei la sfârșitul lunii septembrie. Să ne rugăm ca la momentul adevărului să existe suficienți medici pentru a trata bolnavii și suficiente resurse pentru a relansa economia reală, nu doar industria distracției.