Delta Dunării este “insula” de biodiversitate a României. O descriere în doar câteva cuvinte care spune însă extrem de multe. Întinderea de ape se diferă de restul deltelor din Europa și chiar din întreaga lume prin numărul mare de specii, unele extrem de rare pe întreg mapamondul. Și atunci este de înțeles de ce Delta Dunării este una dintre cele mai vizitate destinații din România. Dar ce faci atunci când supraglomerarea unor zone, în special în condiții pandemice cu restricții de călătorie în străinătate, provoacă rău unor locuri pe care, de altfel, cei mai mulți vor să le protejeze, dar să le și viziteze? Să nu uităm că mare parte din veniturile oamenilor din Delta Dunării provind din activitățile de turism și conexe acestora, iar reducerea numărului de vizitatori ar însemna și bani mai puțini pentru comunitate.
Delta Dunării înseamnă mai mult de cinci localități, care oricum sunt supraglomerate în fiecare sezon turistic
În caz că nu te-a pasionat niciodată, am zis să las aici o mică descriere a Deltei Dunării. Este cea oficială aflată și pe site-ul ARBDD ( instituție care are sau ar trebui să aibă grijă de acest paradis).
“La capătul unui drum ce depăşeste 2840 km colectând apele unui impresionant bazin hidrografic a cărui suprafaţă acoperă mai mult de 8% din suprafaţa Europei, Dunărea, cel de-al doilea fluviu ca mărime al bătrânului continent construieşte la întâlnirea sa cu Marea Neagră, de mai bine de 16000 de ani, una dintre cele mai frumoase delte din Europa şi chiar din lume, cunoscută şi ca una dintre marile zone umede ale planetei. Cel mai vechi braţ al Dunării, braţul Sf. Gheorghe, curgea în mare printr-un pasaj situat în capătul sudic al grindului Letea-Caraorman dezvoltând prima deltă a Dunării: Delta Sf. Gheorghe I. Cel de-al doilea braţ al Dunării, Sulina s-a dezvoltat odată cu blocarea prin aluvionare a braţului Sf. Gheorghe. Braţul Sulina a preluat un flux din ce in ce mai mare de sedimente şi a început să-şi formeze propriul edificiu deltaic: Delta Sulina”
“În acelaşi timp, în partea sudică a zonei s-a format o mică deltă secundară Delta Cosnei datorită braţului secundar Dunavăţ. Delta Sulina a fost treptat erodată, în timp ce braţul Chilia, la nord şi Sf. Gheorghe, la sud şi-au construit propriile lor delte: Delta Chilia şi Delta Sf. Gheorghe II. Aceste două delte sunt formate din material sedimentar dunărean în timp ce materialul transportat de curentul litoral se acumulează la nord de braţul Chilia şi constituie formaţiunea Jibrieni. Aspectul morfologic actual al Deltei Dunării se datorează ultimei ridicări a nivelului Mării Negre, care a creat condiţiile unei puternice aluvionări având drept consecinţe meandrări şi ramificaţii ale braţelor principale. În prezent Suprafaţa totală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este de 5800 km2, din care:
– 3.510 km2 Delta propriu-zisă– sectorul românesc,
– 1.145 km2 Complexul lacustru Razim – Sinoie,
– 1.030 km2 Apele marine până la izobata de 20 m,
– 13 km2 albia Dunării între Cotul Pisicii şi Isaccea (pe teritoriul României) şi
– 102 km2 lunca inundabilă a Dunării între Isaccea şi Tulcea”
Și atunci cum vă explicați că în această intindere de apă și uscat se creează adevărate aglomerări pe timpul sezonului turistic?
Răspunsul, din punctul meu de vedere, este simplu. Pentru că nimeni nu monitorizează/verifică/ajută la managementul turiștilor. Cine și cum ar putea face asta ?
Reconfigurarea infrastructurii publice de acces și de vizitare a Deltei Dunării
Așa începe capitolul I4.5 din COMPONENTA C2. PĂDURI ȘI PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII, Analiza „Do No Significant Harm” (DNSH) din PNRR. O sintagmă care dezvăluie totuși un proiect prin care stresul creat de numărul mare de turiști poate fi redus chiar dacă nu se va reduce numărul vizitatorilor. Pare a fi utopie, dar cred că este pentru prima data când într-un act oficial al statului român se regăsește un astfel de proiect. Să aprofundăm puțin! “Măsura vizează reducerea presiunii asupra habitatelor naturale supra-utilizate în prezent prin identificarea și crearea de trasee alternative și corespunzător semnalizate care să orienteze vizitatorii spre utilizarea mijloacelor de transport tradiționale și ecologice. Ca măsură de creștere a gradului de protecție și conservare a biodiversității, investiția își propune difuzarea controlată și monitorizarea fluxurilor de turiști către o rețea formată din 10 centre de vizitare cărora le sunt asociate 40 de puncte de observație corespunzător amenajate și dotate pentru necesitățile tuturor categoriilor de vizitatori. Locațiile centrelor de vizitare vor fi stabilite prin raportare la analiza și măsurile din Planul de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării, document strategic aflat în curs de revizuire și planificat a fi adoptat în trim IV 2022. Rețeaua acestei infrastructuri va fi realizată într-un mod unitar, cu design și materiale locale, dar și cu tehnologii eco pentru vehicule eco și servicii pentru vizitatori. Rețeaua infrastructurii de vizitare va fi conectată cu sistemul de mobilitate ecologică, în funcție de specificul fiecărei zone – ambarcațiuni cu vâsle, biciclete, vehicule electrice și va conduce către zonele de observare a habitatelor naturale“
Delta trebuie sa devină Regina Ecoturismului în lume!”, locul în care oamenii și natura își regăsesc echilibrul de altădată
Teodor Frolu, de profesie arhitect, este un antreprenor de succes în domeniul industriilor creative si initiator a multor proiecte si initiative de dezvoltare durabila in ultimii 20 de ani. Împreună cu Ivan Patzaichin a inițiat proiectul Rowmania acum 10 ani, care aduce ca model de dezvoltare locală turismul explorator, ce pune in valoare traditiile locale dar aduse in actualitate prin inovatie si creativitate. Iar despre proiectele Rowmania din Delta Dunării am scris de multe ori.
Consider că Teodor Frolu este unul dintre cei care poate explica cel mai bine dacă proiectul din PNRR nu reprezintă doar un scenariu SF și dacă Delta Dunării chiar are o șansă.
“În primul rând este important de știut că nu este doar un scenariu, ci un proiect bine structurat și argumentat cu studii și analize. Declararea lui ca proiect eligibil de la Bruxelles confirmă valoarea lui de reformă și perspectivele noi de dezvoltare turistică și economică a Deltei având comunitatea locală ca direct beneficiar. Proiectul putem spune că este visul lui Ivan la care am lucrat împreună în ultimii 10 ani. Acela că “Delta trebuie sa devină Regina Ecoturismului în lume!”, locul în care oamenii și natura își regăsesc echilibrul de altădată. Ivan A participat la primele consultări pe care le-am avut cu factorii de decizie în elaborarea proiectului, dar evoluția fulgeratoare a bolii a făcut ca acest proiect să devină acum “moștenirea lui Ivan”.
"Legile lui Ivan Patzaichin"
Legile lui Ivan” se regăsesc ca soluții în acest proiect și au adunat nenumărați susținători – iubitori de deltă, localnici, operatori turistici, dar și mulți turiști.
Iată “Legile lui Ivan”
– Delta se descoperă cel mai bine din barca ce alunecă lin
– Delta este atât de întinsă și diversă încât fiecare colțisor al ei are ceva extraordinar de văzut. In fiecare anotimp este altfel. Dar ca să o “simți” trebuie să o faci pe îndelete, cel mai bine la pasul vâslei sau a pagăii
– Delta nu este „ o destinație”, este o mică țară cu sute de “destinații’ foarte diferite. Trebuie să îți iei răgazul și să ai curiozitatea să le descoperi și vei reveni întotdeauna.
–Delta înseamnă apă și biodiversitate. Farmecul Deltei vine din relația specială/ tradițională dintre oamenii locului și natura. Delta fără pescari, pește și natură în bogăția ei nu va mai exista ca destinație turistică
– Delta înseamnă oamenii locului – Lipoveanul are simtul proprietății și trebuie să simtă că delta îi aparține și lui și este responsabil de ea. Regulile dacă nu sunt respectate ani la rând înseamna că ceva nu este în regulă cu ele și trebuiesc rediscutate împreuna cu cei pe care îi afectează direct, cu argumentele pe masă
– Traficul în Deltă trebuie organizat – Este loc pentru toată lumea în turism, dar asta nu înseamnă că fiecare face după cum îl taie capul în disprețul altora. Se pot face traseele de transfer cu barca pentru pasageri/turiști diferite de cele de turism lent și toată lumea are de câștigat. La fel ca în oraș exista “bulevardul”, dar și “străzi liniștite” sau zone pietonale sau de biciclisti
– Delta umedă trebuie protejata și conservată – Agricultura și exploatarea pădurilor nu aduc beneficii semnificative deltei și comunității locale, renaturarea și piscicultura da. Investiția în renaturare și piscicultura sunt o prioritate.
Traducerea pe scurt a proiectului din PNRR
Teodor Frolu susține că proiectul propune realizarea a unei rețele de 50 de “destinații” distribuite pe toată întinderea Deltei și a traseelor de legătura dintre ele. “ Astfel încât să avem o oferta mult mai crescută și variată din punct de vedere al ecoturismului. Din Delta ca „unică destinație”, propunem trecerea la zonarea propusă anterior în studiile turistice ce au definit 8 zone principale, fiecare, la rândul ei, cu propriile trasee de vizitare. Prin Proiect se va realiza o dispersie mai buna a turiștilor, crescând numărul de destinații. Asta conduce la creșterea zilelor de sejur, iar ca rezultat imediat vom avea un impact mai mic de mediu la un număr similar de turisti.”
Separarea traseelor lente ale Proiectului de cele de transport rapid pentru persoane/mărfuri, necesar conectivității dintre localități, va permite o eficientizare a transportului și în același timp, o calitate mai bună a experienței turistice. Dezvoltarea Proiectului simultan cu Noul Plan de Management al Deltei (aflat în elaborare) face posibilă o aliniere a factorilor ce pot asigura o creștere economică sănătoasă fără a pierde din vedere componenta de protecție și conservare.
Ce sunt cele "10 Centre de vizitare" și 40 de puncte de observație
Cele 10 centre de vizitare sunt așezate în localități și au în dotare pontoane, stații de încărcare electrică, echipamente de infrastructura specifică pentru ambarcațiuni mici cu vâsle sau electrice, atât pe apă cât și pe uscat ce deservesc turiștii aflați în localitate, dar și pe cei în tranzit. Oferă diverse servicii atât de necesare creșterii calității turismului (Toaletă Publică, Colectare selectiva gunoi, Punct de informare turistică, Atelier de reparații ușoare, Birou ghizi local).
Cele 40 de Puncte de observație sunt “popasuri turistice” pe teritoriul ARBDD între localități și realizează o infrastructură de vizitare cât mai puțin intruzivă și integrată în peisaj. Fiecare punct de observație va dispune de un ponton de acostare tehnic ce va oferi un pachet de servicii pentru creșterea confortului turistic și a managementului deșeurilor (Toaleta publică, Colectare gunoi selectivă, Incarcator solar,etc). In funcție de “oferta turistică” a locului, Punctul de observație va beneficia și de o infrastructură de vizitare adecvată de tip observator de păsări, potecă tematică, hide de păsări, refugiu pescăresc, loc de îmbăiere, sit arheologic, view point.
Proiectul propune un concept total nou de tip management colaborativ (extrem de dezvoltat în Europa, în ultimii ani ), care este posibil printr-un un sistem digital flexibil, deschis și sigur, accesibil de către toți membri asocierii. Un sistem de management colaborativ este instrumentul prin care crește încrederea și colaborarea între părți – o condiție obligatorie pentru dezvoltarea economica a zonei – dar poate, de asemenea, conduce la conformarea voluntară ce face posibila o protecție reală și responsabilă a mediului în cunoștință de cauză.
Aplicații digitale dedicate turistului
În cadrul proiectului de transformare a turismului din Delta Dunării sunt prinse și aplicații digitale dedicate turistului care va avea la dispoziție oferte diversificate, dar și opțiuni pentru un nou de tip “turism știintific ”. Acest proiect vine ca o infrastructură de vizitare ce crește valoarea întregii Deltei din punct de vedere turistic, dar în acelați timp își propune o organizare mai eficienta a fluxurilor de turiști și implicit o reducere a impactului de mediu pe care aceștia îl generează. Aplicațiile digitale vor sprijini creșterea ofertei turistice, cât și a numărului actorilor economici locali implicați generând creșterea economiei locale și aparitia de lanțuri valorice locale.
“Tranziția către un sistem de mobilitate ecologic (ireversibil de altfel) se poate face treptat fără a crea presiuni investiționale asupra operatorilor turistici. Se va accelera procesul de atragere a celor ce cauta turismul bazat pe experiență, ajuns în acest moment la peste 80% din turismul mondial! Turiști mult mai responsabili având un comportament mult mai puțin intruziv și cu amprentă mică de mediu. Introducerea unei rețele de vizitare la nivelul întregii delte de tip lent va permite adoptarea mai eficientă a unor măsuri de îmbunătățire a habitatelor, se pot dezvolta programe de monitorizare cu ajutorul turiștilor a fluxurilor de mobilitate ce pot sprijini ARBDD în dezvoltarea unor instrumente de monitorizare și analiză de capacitate suport pe baza cărora se poate face un management mai eficient al ariei protejate. Implementare proiectului, estimată la 4 ani de zile, implică un proces colaborativ din start fără de care nu se poate ajunge la obiectivul propus.”, susține Teodor Frolu.
“Întotdeauna când realizezi ceva cu greu și cu multă muncă abia atunci satisfacția este cu adevărat mare”
Întregul proiect are ca scop tocmai construcția unei infrastructuri commune, dar și al unui sistem de administrare colaborativ în care ARBDD trebuie să-și dezvolte un parteneriat solid cu comunitățile locale, în primul rând, cu antreprenorii locali, organizațiilor patronale sau de tip OMD și ONG-urile cu activitate relevantă în dezvoltarea locală.
“Nu este un proces ușor! Necesită o schimbare de comportament și de deschidere către dialog atât al ARBDD, dar și al nostru al tuturor. Ivan avea o vorbă „ Întotdeauna când realizezi ceva cu greu și cu multă muncă abia atunci satisfacția este cu adevarat mare. Stiu că multă lume nu mai crede în colaborare și în puterea de face ceva împreună, dar Ivan a crezut întotdeauna în oameni și în fairplay”, mai spune Teodor Frolu.
