Sâmbătă, 24 septembrie, ora locală 09.23 Insula Gran Canaria primește mult așteptata ploaie mocănească. Stropii bat în fereastra mare cu vedere spre Oceanul Atlantic, iar singurii nemulțumiți de vreme sunt turiștii nordici, veniți în căutarea soarelui arzător. Stâncile golașe, defrișate total în cea mai greșită acțiune despre care am aflat vreodată, devin lucioase sub pelicula de apă. Peisajul descris este perfect pentru pauza de care aveam nevoie ca să aștern aceste cuvinte.
Bine ați venit în Gran Canaria!
Am ajuns în Gran Canaria în căutarea unui loc cald, accesibil la preț, nou pentru noi, dar și plin de experiențe. Și chiar așa a fost, inclusiv de la sosirea pe aeroport! În zgomotul infernal al unei alarme de incendiu (doar se blocase, nu anunța vreun pericol), o angajată a Plus Car mi-a prezentat decapotabila pe care urma să o închiriem. Cu tabla plină de “amintiri” și doar cu jumătate de rezervor plin cu combustibil, angajata mi-a explicat într-o engleză stâlcită că ATÂT S-A PUTUT. Am făcut fotografii mașinii pentru a le avea în cazul unei dispute și am pornit la drum. Nici nu am făcut zece kilometri că bordul mașinii s-a aprins ca pomul de Crăciun: trebuie schimbate frânele, nu este destul ulei, trebuie făcută revizia, presiunea în cauciucuri nu este cea necesară. Recomandarea mea este să evitați Plus Car dacă veniți în Gran Canaria. Să vedem la predarea mașinii dacă vom avea vreo surpriză.
Agaete, micul sat pescăresc cu case de vacanță și hoteluri adults only
Când am ales cazarea, am vrut să fugim de aglomerație, să fim la un metru de Oceanul Atlantic și să dormim într-un hotel adults only. Știam de la început că vom avea mașină închiriată și vom avea mobilitate, iar Google Maps ne calcula că putem înconjura insula în aproximativ cinci ore.
Nu cred că am făcut însă cea mai bună alegere! Ne-am dat seama că oricât de multă liniște am căuta pentru a ne odihni oasele și creierele, șapte zile departe de civilizație au fost cam mult. Hotelul îl recomand pentru facilități, angajați, spa și tarife (900 de euro), dar este situat într-un sat de vacanță construit pentru localnicii înstăriți.
Cele câteva restaurante se deschid spre sfârșitul săptămânii, în rest, primesc clienți doar în anumite zile. Dacă ajungeți în Agaete, vă recomand să mâncați (luni, joi, vineri, sâmbătă) la Terasa Dibe. Am mâncat una dintre cele mai bine pregătite caracațițe, creveții au fost spectaculoși, iar Loredana, care nu este prietenă cu vietățile marine, a avut posibilitatea de a mânca preparate italienești.
În schimb, preparate de o calitate îndoielnică am găsit la Terasa del Marinero. În ambele locuri, o cină pentru două persoane, cu tot cu vin sau bere, a costat în jur de 50 de euro. De fapt, cam aceasta a fost media oriunde am mâncat pe insulă.
Infrastructură spectaculoasă construită prin munții stâncoși
O să ajungem și la plajele vizitate de noi, dar cred că ceea ce este într-adevăr spectaculos în Gran Canaria este peisajul vulcanic pe care îl descoperi călătorind pe șosele periculoase, dar cu priveliști uimitoare. Sunt trei șosele periculoase (GC 200, GC 60, GC 65). Sunt foarte înguste, nu sunt marcate, recomandate doar ziua, mai ales că sunt săpate în stâncă, iar pasagerul din dreapta este, în permanență, cu vederea spre un gol de sute de metri spre Oceanul Atlantic. Dacă nu te simți stăpân la volan, mai bine alegi să mergi într-o excursie organizată.
GC 200 te duce spre Mogan, o stațiune asemănătoare celor de pe coasta Franței. Dar până acolo, drumul cel mai provocator al insulei (așa îl descriu și localnicii) cu cele 365 de curbe, unele extrem de periculoase, te cam solicită în doar cei 65 de km. Ca un premiu, la destinație ai parte de o stațiune plină de palmieri, terase, case de vacanță îngrijite și împodobite cu flori naturale.
GC 60 te duce spre Fataga, o localitate în care descoperi adevăratele așezări ale canarezilor, dar și bucătăria lor tradițională. Odată ajuns, ai impresia că ești de fapt în Mexic. Toate ghidurile de călătorie îți recomandă să încerci aici supa/ciorba canariană. Nu există o rețetă clară, dar este mai mult o tocăniță cu năut, linte, cartofi, cârnați, carne de vită. Deși nu a fost prea atragătoare ca imagine, tocănița a fost extrem de gustoasă, dar mult prea grea pentru cele 30 de grade de afară. A fost prima și ultima dată când am încercat. În schimb, friptura de porc iberic a fost una dintre cele mai bune încercate până acum.
Satul Fataga este mult prea promovat pentru ceea ce are de oferit. Casele albe cu pietre vizibile tencuite-n pereți și cam atât. De aici, poți pleca într-un safari prin canion. Noi nu am încercat!
Plaje, piscine naturale, zone ultra turistice
De celebra Playa del Ingles este plin internetul de informații. O zonă gay friendly, unde nudismul este la el acasă. Dacă te deranjează acest aspect, nu alege primul traseu prin dunele de la Maspalomas. Vei ajunge la un miting de femei și bărbați în costumul Evei și al lui Adam.
Dacă vrei o zonă amestecată, turistică mergi spre Playa del Faro. O zonă care mi-a adus aminte de prima noastră țeapă luată în Palma de Majorca. Turiști din Germania, Marea Britanie și Norvegia cărora li s-a creat ambientul de acasă, diferența fiind temperatura. În schimb, aici ai zonă comercială, terase și marocani care încearcă să-ți vândă cearșafuri de plajă și genți Luis Vuitton fake.
Pe toată coasta vei găsi zone în care se face plajă pe stânci, dar să nu te suprindă că dintre pietrele negre vor răsări turiști amatori de nudism. Și tot în aceste locuri sunt și celebrele piscine naturale. De fapt, locuri săpate în stâncă și umplute, natural, cu apă de valurile care se sparg cu putere. Un alt loc mult prea promovat, dar nu așa de spectaculos ca în pozele de pe internet, este Salinas El Bufadero.
Este un loc unde poți să faci poze reușite cu coasta, dar mare atenție pentru că vei merge pe o cărare plină de pietriș. Îți recomand să ai încălțăminte adecvată. Papucii de plajă sau pantofii sport cu talpă dreaptă se vor transforma în schiuri.
Las Palmas, locul care ni se potrivea cel mai bine
Da, Las Palmas era pentru noi cea mai bună alegere. De ce nu am făcut-o, v-am spus la început. Am încercat să evităm agitația orașului, dar de ceea ce vrei să fugi, d-aia nu scapi! Plaja este cea mai prietenoasă, faleza este plină de terase, restaurante, cofetării cu produse locale, magazine.
Într-una dintre zile, am ales să mâncăm la Mercado del Puerto, acel tip de piață de unde poți să cumperi legume și alte produse alimentare, dar care adăpostește și mici localuri cu jamon, chorizo, tapas, bere și vin bun. Cele două platouri din fotografie și două pahare de vin alb au fost tot 50 de euro.
Și tot din Las Palmas am dat o fugă la Vegueta, unde am mâncat unul dintre deserturile tradiționale. Gofio – un amestec de cereale- folosit în mai toate preparatele din insulă. Noi am ales varianta desert! Un fel de salam de biscuiți, dar cu bucăți de migdale. Feliile se scufundau în miere de palmier înainte de a fi mâncate. Nota zece pentru acest desert!
Iar seara, orașul vibrează. Străzile din centru devin pietonale și se transformă în loc de întâlnire pentru localnici și turiști. În cazul în care mai revenim în Gran Canaria, Las Palmas va fi alegerea. Atenție însă că au o mare problemă cu parcările! Cele publice sunt mai tot timpul pline, iar cele cu plată sunt destul de scumpe – două ore au fost între cinci și șase euro.
Canionul din “Cheile Dobrogei”
Glumind, am pus ca explicație foto “Cheile Dobrogei”. Canionul Barranco de las vacas este aproape de localitatea Aguimes. De aici, poți merge la rezervația Cocodrilo Park, un adăpost cu sute de crocodili salvați din întreaga lume. O experiență plăcută mai ales că vei avea ocazia să vezi crocodili de trei metri, dar și pui care au parte de atenția necesară.
.
