Bogdan Oprea îmi este, în primul rând, prieten. Când vine vorba de călătorit, are vize în pașaport din țări în care eu încă visez să ajung. Și nu în ultimul rând, Bogdan este cadru Universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării București. Relatarea de mai jos îi aparține în totalitate. Mulțumesc, Bogdan! Nu uitați că și voi vă puteți împărtăși experiențele de vacanță AICI
Capitala Moldovei și-a pus și ea straie de sărbătoare, chiar dacă acest lucru se întâmplă doar în zona centrală, pe pietonala Bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt. În rest, doar câteva dintre celelalte artere importante din oraș au instalate din loc în loc câte o decorație de lumini, dar ajută la recreerea atmosferei de sărbătoare decorațiile magazinelor și unele balcoane, semn că spiritul Crăciunului i-a luat deja în stăpânire și pe ieșeni.
De 1 Decembrie, odată cu aprinderea oficială a luminilor de Crăciun, părea că toată suflarea Moldovei s-a adunat pe artera pietonală care leagă somptuosul Palat al Culturii de principalele instituții administrative ale orașului, dar și de centrul spiritual al regiunii, cu Catedrala Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” și Catedrala Romano-Catolică „Sfânta Fecioară Maria, Regină”. Aglomerația și forfota din centru, cu zumzetul instalațiilor de brad și al colindelor care răsunau din loc și care se amestecau cu strigătele de fericire ale celor mici m-au făcut să simt pentru prima oară în acest an atmosfera sărbătorilor de iarnă.
Pietonala are de toate. Căsuțe din lemn pe o parte și pe alta, în care trebăluiesc, ca spiridușii în fabrica Moșului, comercianți de dulciuri, prăjituri, șorici încovoiați și ceaiuri în arome și miresme desprinse parcă din basmele copilăriei, dar și de cadouri felurite pentru toate gusturile și vârstele. Cele mai de succes și care au adunat cozi lungi în cele două seri în care am vizitat târgul (1 și 2 decembrie) sunt fără de tăgadă căsuțele cu vin fiert. Vin moldovenesc, Cotnariul, cum altfel, fiind la loc de vază. Gustos tare, nu poate să nu înmoaie și cea mai înghețată inimă de vizitator.
La prețuri care variază de la 7 lei, paharul de 250 ml, la 11 lei, cel de 500 ml, dar pe aroma de miere și scorțișoară care-l înmiresmează nu se poate pune preț. Slab alcoolizat, recomand paharul mare, iar, pentru firile mai încruntate, garantez că două pahare fac minuni și că aduc un mare zâmbet pe față, care să anime un pic obrajii îmbujorați de frig, desigur.
Moșul voios nevoie mare și cam sprinten, trebuie să recunosc, și-o mai fi înmuiat și el oasele cu vinul fiert în pahare mari, desigur
Frumos amenajat și la mare căutare printre cei mici, dar și de cuplurile de îndrăgostiți este tunelul cu arcade de cetină din dreptul Mitropoliei, făcut, parcă special, să aducă multe inimioare și priviri invidioase pe Instagram și TikTok.
La capătul arcadelor de cetină stă bradul cel mare, iar lângă el, surpriză, este însuși Moșul voios nevoie mare și cam sprinten, trebuie să recunosc, și-o mai fi înmuiat și el oasele cu vinul fiert în pahare mari, desigur. Dar hei, să nu fim răutăcioși, este momentul lui, așa că nu e de mirare. Jovial, face poze cu toți doritorii, iar pe cei cuminți, probabil cei cărora le-a împachetat deja cadoul, îi lasă să stea cu el în fotoliul său făcut, parcă, din turtă dulce cu miere.
O altă atracție a târgului este roata panoramică, marea noutate a ultimilor ani la târgurile de Crăciun din România, cel de la Iași poartă marca SAGA Festival, iubitorii de festivaluri de muzică electronică știu la ce mă refer. Ajunge la înălțimea de 30 m și oferă o priveliște inedită asupra orașului cunoscut pentru relieful lui deluros. Cabinele sunt deschise, deci doritorii de aventuri la înălțime trebuie să se îmbrace bine și, bineînțeles, să stea cuminți la locurile lor pe durata călătoriei.
Nu lipsesc nici diferitele tiribombe, mașinuțe electrice și trenulețul pe șină, nelipsitele atracții de la astfel de evenimente de stradă. Un detaliu util, mare parte dintre ele sunt închise cu pereți transparenți, astfel încât cei mici să se pot bucura de ele la căldură și fără grijă că vor răci tocmai când este rost de distracții și răsfăț.
Un brad și ceva atmosferă merită să anime și platoul din fața Palatului Culturii, este o emblemă a Iașului, iar nimic, dar nimic din preajma lui nu arată că orașul se află în sărbătoare
La puncte negative, în seara lui 2 decembrie, majoritatea căsuțelor comercianților erau închise, deși era o seară de vineri. Este drept, picura ușor, dar nu suficient cât să nu fie suficienți oameni cu copii pe pietonală în căutare de momente de relaxare. Locul arăta, însă, ca după Anul Nou, când fervoarea sărbătorilor are a fi trecut și nicidecum ca în a doua zi de la inaugurarea târgului, în plină minivacanță și la început de weekend.
Probabil că închirierea căsuțelor ar trebui să vină și cu obligativitatea de a le ține deschise cel puțin la orele de seară, altfel, pentru turiștii veniți din alte colțuri ale Moldovei și ale țării, vizitarea târgului ar putea fi un eșec. La același capitol, mă așteptam la mai multe podoabe de iarnă și pe celelalte artere ale orașului și la mai mult fast. Un brad și ceva atmosferă merită să anime și platoul din fața Palatului Culturii, este o emblemă a Iașului, iar nimic, dar nimic din preajma lui nu arată că orașul se află în sărbătoare.
Și, negreșit, un brad de Crăciun ar merita să se regăsească și în curtea Mitropoliei, care, acum, apare rece și pustie, mai ales la ceas de seară, și nu are deloc strălucirea care să vestească nașterea Mântuitorului, să nu uităm prilejul pentru care noi, creștinii, sărbătorim, de fapt, Crăciunul.
Iată cum se prezintă și Craiova la capitolul Târg de Crăciun
#Christmas Market Challenge! Surpriza de la Craiova
Adrian Gorpin3 decembrie, 20224 MinuteCe facem în vacanța prelungită de 1 Decembrie? Planurile externe au ieșit din calcul pentru că urmează o experiență planificată peste mări și țări, iar o fugă până la Budapesta și Viena...
Continuă să citești
Pingback: #Christmas Market Challenge! București, două târguri total diferite
Pingback: #Christmas Market Challenge! Brașov, elegant, dar plictisitor pentru copii
Pingback: se putea mult, mult mai bine – Revista Presei