Un spațiu industrial din Cluj-Napoca se pregătește să-și schimbe destinul, iar înainte ca lucrările să se încheie, începe deja să prindă viață. Este vorba despre Hala cu Arcade de pe fosta platformă Carbochim, care recent a devenit scenă pentru „Șantierul zilelor”, spectacolul care a marcat pre-deschiderea Festivalului Internațional de Teatru Transilvania (FITT).
Evenimentul a avut loc zilele trecute, când una dintre clădirile industriale emblematică pentru fosta locație a fabricii Carbochim și-a deschis din nou porțile. De această dată, nu pentru producție, ci pentru poezie, dans, muzică și teatru.
Hala cu Arcade, păstrată și integrată în proiectul de regenerare urbană RIVUS, dezvoltat de companiile IULIUS și Atterbury Europe, a găzduit un spectacol creat special pentru acest loc de artiștii Elena Ivanca, Oana Bonda, Adrian Lup și Dora Mariș.
Și poate că tocmai aici este partea interesantă.
Pentru că „Șantierul zilelor” nu a venit într-o sală de spectacole obișnuită, ci într-un loc care, la propriu, se află între două lumi: cea industrială, pe care o poartă încă în ziduri, și cea urbană, culturală și comunitară pe care o va primi în anii următori.
O hală industrială care începe să aibă o nouă poveste
Proiectul RIVUS propune reconversia unei foste zone industriale din Cluj-Napoca într-un proiect mixed-use de amploare, iar Hala cu Arcade este una dintre clădirile emblematice păstrate în noul ansamblu. Noua sa funcțiune va fi dedicată artelor performative și evenimentelor, astfel încât transformarea nu înseamnă doar recuperarea unei construcții, ci și recuperarea unui fragment de oraș și oferirea lui unei noi vieți.
De altfel, Hala cu Arcade a început deja să fie testată ca spațiu cultural. Înainte de spectacolul FITT, aici a avut loc un eveniment de dans contemporan, dar și o expoziție.
Acum a urmat teatrul.
Iar pentru o clădire aflată încă în șantier, este un debut cu totul aparte.
„Viața noastră este un șantier”
Ideea spectacolului a pornit chiar de la starea în care se află locul. „Viața noastră este un șantier. Niciodată terminată. Niciodată perfectă”, a spus Elena Ivanca, președinte fondator al FITT, explicând că întâlnirea dintre RIVUS și festival pornește de la ideea unui spațiu aflat în transformare.
În spectacol, o actriță, o dansatoare și un violoncelist au construit, cu umor, poezie și candoare, o experiență despre oameni. Poezia, dansul și muzica s-au întâlnit într-un decor industrial care nu a fost doar fundal, ci a devenit parte din poveste. Au existat și intervenții muzicale din repertoriul Mariei Tănase, ceea ce a adaugat o dimensiune familiară unei experiențe care, în rest, a fost profund legată de spațiul în care s-a desfășurat.
Cu alte cuvinte, spectatorii nu au văzut doar un spectacol, ci au mers să vadă ce se întâmplă atunci când o clădire care a produs cândva lucruri începe să producă experiențe.
De la fabrică la cultură
Povestea de la Cluj face parte dintr-un fenomen urban care începe să devină tot mai vizibil și în România: fostele platforme industriale nu mai sunt privite doar ca terenuri disponibile pentru construcții, ci ca bucăți de oraș care pot fi reinventate. În cazul RIVUS, această transformare păstrează elemente din trecutul industrial al sitului și le integrează într-un proiect care combină funcțiuni comerciale, de business, recreative și culturale.
Iar componenta culturală este interesantă tocmai pentru că nu este lăsată pentru „mai târziu”. Hala începe să primească public înainte ca proiectul să fie finalizat.
Este un fel de avanpremieră urbană.
Povestea Constanței
Privit din Constanța, fenomenul este cu atât mai interesant.
În oraș, compania IULIUS propune o transformare de amploare a celor 38 de hectare ale fostei platforme Oil Terminal, un teren industrial inactiv de mai bine de un deceniu. Proiectul, estimat de companie la peste 800 de milioane de euro, este gândit ca un ansamblu mixed-use cu funcțiuni culturale și educaționale, retail, entertainment, sport și recreere, spații de birouri, parc și grădină botanică, amfiteatru și săli pentru evenimente.
Asemănarea interesantă nu ține neapărat de amploarea proiectelor, ci de ideea unui oraș care își îndreaptă din nou atenția către terenurile pe care, în timp, le-a lăsat în urmă.
La Cluj, o fostă platformă industrială începe să fie redescoperită prin cultură, chiar înainte de finalizarea proiectului.
La Constanța, fosta platformă Oil Terminal este propusă pentru o reconversie care ar aduce pe același teren spații verzi, cultură, educație, entertainment, sport, business și noi locuri pentru comunitate. IULIUS desfășoară inclusiv un amplu proces de bioremediere pentru acest teren, investiția în această etapă fiind estimată la 29 de milioane de euro.
(Advertorial)
