Tema evaziunii fiscale a readus turismul românesc în centrul unei controverse publice, după o declarație a ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, care a afirmat că „se roagă de operatorii din HoReCa să nu mai facă evaziune fiscală”.
Declarația a generat o reacție oficială fermă din partea Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), care respinge ideea unei evaziuni generalizate în sectorul turistic reglementat. În paralel, datele publice ale ANAF oferă o imagine parțială: controale și campanii tematice, dar fără statistici sectoriale clare dedicate HoReCa.
Poziția ministrului: "Rog pe oricine ne ascultă din turism să contribuie la diminuarea evaziunii fiscale în această zonă"
Declarația ministrului Ambrozie-Irineu Darău a fost făcută în spațiul public fără a fi însoțită de date statistice sau de o delimitare explicită între:
operatorii licențiați și cei neclasificați,
cazurile punctuale și fenomenul general,
activitățile din turism și alte servicii din zona HoReCa.
Formularea a fost percepută de organizațiile patronale ca o asociere directă între HoReCa și evaziunea fiscală, chiar dacă nu a fost susținută de un raport oficial sau de o analiză sectorială publicată de instituțiile fiscale.
Până în acest moment, Ministerul Economiei nu a prezentat un document oficial care să detalieze nivelul evaziunii fiscale în HoReCa, comparativ cu alte sectoare economice.
Poziția hotelierilor: „Turismul licențiat nu este sursa evaziunii”
FPTR, organizație reprezentativă pentru sectorul „turism, hoteluri și restaurante”, afirmă că declarațiile ministrului induc ideea falsă că operatorii economici din turism ar practica evaziunea fiscală în mod generalizat.
Federația susține că:
reprezintă peste 3.200 de angajatori și aproximativ 59.000 de salariați, adică o treime din forța de muncă a sectorului;
companiile membre sunt licențiate, clasificate și fiscalizate, fiind supuse permanent controalelor statului;
evaziunea fiscală în rândul operatorilor clasificați și licențiați este, conform discuțiilor purtate cu Ministerul Finanțelor, sub media națională.
Potrivit FPTR, principalele probleme de evaziune se regăsesc în:
unități de alimentație publică neclasificate,
structuri de cazare neînregistrate,
activități care nu fac parte din sectorul turistic reglementat.
În comunicatul transmis public, organizația solicită ministrului Economiei să își ceară scuze și avertizează că generalizările de acest tip pot afecta un domeniu economic important, cu peste 200.000 de angajați la nivel național.
Ce spun datele ANAF: controale există, statistici sectoriale nu, cel puțin publice
ANAF este singura instituție care poate oferi date oficiale privind conformarea fiscală. În 2025, instituția a derulat:
campanii de control dedicate domeniului HoReCa, axate pe emiterea bonului fiscal;
acțiuni ale Direcției Generale Antifraudă Fiscală în restaurante, baruri și cafenele;
campanii publice de tip „Ai dreptul la bon fiscal”.
Comunicatele ANAF menționează nereguli punctuale, în special neemiterea bonurilor fiscale, dar nu oferă cifre agregate privind:
dimensiunea evaziunii fiscale în HoReCa,
ponderea sectorului în totalul evaziunii din România,
comparații directe între HoReCa și alte domenii economice.
Rapoartele oficiale ANAF și ale Ministerului Finanțelor tratează evaziunea fiscală la nivel general, prin indicatori precum gap-ul de TVA, fără o defalcare publică pe sectoare precum turismul sau HoReCa.
În lipsa unor date oficiale sectoriale publice, discuția rămâne deschisă și se poartă mai degrabă la nivel de mesaj politic și reacție instituțională, decât pe baza unor statistici comparabile. Până la apariția unor cifre clare, turismul românesc rămâne prins între declarații publice dure și documente fiscale care nu confirmă explicit amploarea fenomenului invocat.
