Orașele viitorului nu se mai construiesc doar din beton și infrastructură, ci și din idei, tehnologie, comunități și curajul de a imagina schimbarea. Un volum colectiv semnat de 11 specialiști în urbanism, economie și politici publice propune o schimbare de paradigmă pentru orașele din România: trecerea de la infrastructura clasică la orașul digital, conectat și orientat spre comunitate și sustenabilitate. În cadrul discursului său de la TILIA – Summitul orașelor din România, Marcel Heroiu, specialist senior în dezvoltare urbană la Banca Mondială, a făcut trimitere la volumul „Orașul românesc 4.0”, pentru a sublinia direcțiile pe care trebuie să le aibă o dezvoltare urbană eficientă și coerentă.
2050 este mâine. Viteza schimbării este atât de mare, încât, dacă „nu vom ști să definim viitorul, vom fi damnați să prindem mereu din urmă trecutul altora”. Așa spunea Marcel Heroiu, specialist senior în dezvoltare urbană la Banca Mondială pe scena Summitului Orașelor din România – organizat de Fundația IULIUS, în parteneriat cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), citând din cartea „Orașul românesc 4.0”. Volumul poartă semnăturile unor experți cu pasiuni comune – viața orașelor, tehnologia și construirea politicilor publice- și a fost lansată în 2022 de Urbanizehub.
Una dintre concluziile puternice desprinse din intervenția lui Marcel Heroiu este că marile schimbări urbane nu apar întâmplător. Ele apar atunci când există o viziune comună între administrație, mediul privat, universități și comunitate. Această logică este tot mai prezentă și în marile investiții care schimbă deja orașele României, așa cum fac proiectele IULIUS: recuperarea terenurilor abandonate, transformarea fostelor platforme industriale și readucerea lor în circuitul urban prin funcțiuni mixte – spații verzi, cultură, servicii, mobilitate și oportunități economice.
De ce contează dezvoltarea pentru viitor
Indiferent că este vorba despre inovație, orașe gândite pentru copii sau pentru nomazii digitali, principii fundamentale sau oportunități de viitor, cartea are câte un răspuns pentru oricine s-a plimbat vreodată prin propriul oraș cu întrebarea: „Cum va arăta locul acesta peste 10, 20 sau 30 de ani?”
Autorii explorează rolul actorilor-cheie dintr-un oraș: sectorul public, cel privat, mediul universitar, comunitatea. În carte este definit și conceptul de oraș inovativ, ca fiind o calitate a spațiului urban care presupune recunoașterea potențialului fiecărui cetățean, valorificarea talentului și creativității tinerilor și copiilor și sprijinul acordat fiecăruia în a-și găsi o direcție în viață.
„Orașul românesc 4.0″ nu își propune să fie un manual prin care administrațiile publice să aducă orașele românești la standardele occidentale. Mizează, în schimb, pe ceva mai dificil: felul în care un oraș își imaginează propriul viitor, iar pentru a contura această viziune este esențial să înțelegem mai întâi ce aduce cu sine viitorul.
Unul dintre eroii istoriei (și ai cărții) este Stan Ioan Pătraș, o personalitate la care a făcut referire Marcel Heroiu în cadrul intervenției sale de la TILIA
Cine este Stan Ioan Pătraș
Pe scurt, este cel care a pus Cimitirul Vesel din Săpânța pe hartă, prin faptul că a creat și a cioplit, până în 1977, când a murit, aproximativ 700 din deja vestitele cruci. „Oamenii din Săpânța câștigă și acum un ban de pe urma muncii acestui om și fiecare comunitate, oricât de mică ar fi, are un Stan Ion Pătraș care poate să genereze dezvoltare pentru comunitatea respectivă. Trebuie numai să știm să-i scoatem la suprafață”, spunea Marcel Heroiu pe scena TILIA.
„Ideea de bază este că în vremurile în care trăim, cu o societate divizată, trebuie ca liderii locali, liderii naționali să știe cum să ofere oamenilor ceva aspirațional. Trebuie să găsim ceva care să mobilizeze oamenii”, a conchis Marcel Heroiu în intervenția sa și o concluzie s-a desprins firesc: „Fiecare comunitate are oameni cu potențial extraordinar. Fiecare comunitate trebuie să profite de potențialul creativ al copiilor. Fiecare membru al comunității trebuie sprijinit pentru a-și atinge potențialul și fiecare comunitate poate crește mult, indiferent de dimensiunea inițială și de limitările de ordin fizic”.
Constanța – un exemplu despre cum poate arăta următorul capitol al dezvoltării urbane
În această discuție despre orașele anului 2050, Constanța apare deja ca un exemplu concret al modului în care o investiție majoră poate schimba relația dintre oraș și spațiile sale uitate.
Prima ediție a TILIA – Summitul Orașelor din România a adus pe scenă viziuni și oameni care privesc în viitor, spre orașele României, iar Constanța este parte din această viziune, prin faptul că IULIUS investește peste 800 de milioane într-un proiect pe fosta platformă industrială Oil Terminal și care va oferi comunității locale cele peste 38 de ha de teren pe care nu le folosea nimeni, dar de care, în viitorul apropiat, se vor bucura cu toții.
(Advertorial)
