Experiente

Ce faci când nu te duci cu Biserica în Israel ?! Aventuri în ţara sfântă plină de petreceri nocturne şi soldaţi înarmaţi

Dacă tot se deschide Târgul de Turism al României, iar Israel este una dintre ţările participante, m-am gândit să vă împărtăşesc experienţa mea foarte recentă (13-17 februarie 2019) în ţara sfântă. Dacă ai timp şi răbdare să citeşti până la capăt, vei descoperi şi lucruri pe care eu nu le-am găsit scrise până acum despre aceste locuri. Vacanţa a fost pe banii şi pe barba mea 🙂

Israel nu a fost niciodată pe radarul meu, dar frigul din România m-a împins să caut o destinaţie la doar două-trei ore de zbor şi unde să îţi poţi savura cafeaua la terasă. Câteva zile am tot căutat ponturi despre viaţa din Israel, am sunat oameni care au fost acolo, am răsfoit bloguri, dar, din păcate, am găsit puţină informaţie şi multe generalităţi. Încercaţi un google şi veţi găsi sute de pelerinaje şi cam atât….Nimeni nu-ţi spune că Israel este o tară destul de scumpă, cu preţuri uneori mai mari sau cel puţin egale cu cele din capitalele europene, că vei trece prin interviuri ca să intri în tară, dar şi mai multe ca să te poți întoarce acasă şi că engleza sau rusa sunt limbi aproape oficiale. 

 Să începem cu aeroportul! Când ajungi în Aeroportul Ben Gurion îţi vei da seama că degeaba ai paşaportul electronic pentru că nu poţi folosi dispozitivele speciale. Mergi până când vei da de punctul de trecere a frontierei : caută indicatorul cu Foreign Citizens şi aşează-te frumos la coadă şi încearcă să ai răbdare. Acum depinde de vameş dacă are chef să te ţină zeci de minute la interviu sau nu. Noi am avut noroc pentru că am nimerit un ucrainean care de fapt ne-a intrebat mai multe despre România şi mai puţin despre noi. Am primit un permis de şedere de trei luni în Israel: documentul trebuie să-l păstrezi in permanenţă în paşaport (în cele patru zile nici măcar nu am scos paşapoartele din buzunare).  Dacă ajungi noaptea în Tel Aviv îţi recomand să alegi varianta taxi. La etajul 4 vei găsi o staţie de taxi unde vei afla costul călătoriei înainte să te urci în maşina. Pentru 10 km, noi am plătit 140 de shekeli ( 1 Shekel israelian = 1,16 Lei românești). Vei plăti în funcţie de numărul de persoane, dar şi de câte bagaje ai! Deşi suntem amatori de închiriat autoturisme mai ales în destinaţii noi, în Israel nu am vrut maşină deşi ne costa 48 de euro/4 zile. Toate oraşele sunt atât de aglomerate încât nu ai unde să-ţi parchezi maşina, iar costul unei singure zile de parcare este cuprins între 60 şi 140 de lei. Revenind la costul pentru taxi, a fost acelaşi pe care cei de la hotel ni l-au comunicat. Se aude domnilor taximetrişti din România! Nu încerca să schimbi shekeli în România pentru că vei găsi extrem de greu. În aeroport ai primul schimb valutar destul de bun, iar dacă ajungi în oraş poţi să foloseşti cardul pentru a scoate shekeli. Nu prea mulţi! Cursul băncilor nu este chiar cel mai bun pentru client! Noi am avut dolari (pentru că aşa am citit pe blogurile cu ponturi), deşi ar fi fost mai bine să fi mers cu euro.

Tel Aviv un amestec de tineri, distracţie, pieţe volante, clădiri dărâmate, zgărie nori şi o faleză uimitoare

Dacă vrei să mergi în Tel Aviv pînă la mijlocul lunii mai îţi recomand să nu alegi un hotel lângă plajă pentru că vei plăti în plus zeci de euro pe zi fără să merite costul. Încă nu se poate face plajă, iar primăvara lor vine la pachet cu vânturi puternice şi seri răcoroase. Iar dacă te-ai gândit că îţi vei toci pantofii dansând în cluburi sau în baruri de lângă plajă atunci clar nu ai ales sezonul bun. În anotimpul rece (da aşa spun ei la temperaruri mai mici de 20 de grade) viaţa de noapte şi distracţia se mută în oraş. Şi ce viaţă de noapte!

Am ajuns în jur de ora 23.00 şi ne-am cazat aproape de cartierul Florentin, la doi kilometri de plajă, la unul de principalul lor bulevard Rothschild şi aproape de Carmel Market – un obor plin cu toate acareturile din lume, legume proaspete, mizerie, turişti, dar şi mâncare extraordinară.  Mare ne-a fost mirarea când am descoperit că fix sub camera noastră aveam două terase pline de tineri cu muzică bună, deşi vedeam Tel Aviv-ul ca un oraş destul de religios. Următorul şoc a fost când am ieşit să mâncăm! Toate restaurantele şi  fast food-urile erau închise. Am zis să vedem unde îşi revin tinerii petrecăreţi din Tel Aviv şi astfel am ajuns să aflu că engleza este de fapt a doua limbă oficială în Israel. Primul tânăr pe care l-am întâlnit mi-a explicat în limba lui Shakespeare unde putem mânca noaptea! 20 de shekeli ne-au costat doua sandvişuri cu pastramă de vită pregătite de un domn de 60 de ani, plus un bar plin de tot felul de legume condimentate, gătite, proaspete, murate….

Şi tot în prima noapte ne-am dat seama că Israelul este un oraş scump: două beri = 52 de shekeli (83 de lei) Şi nu, nu am băut bere la ultimul etaj al hotelului Hilton, ci la terasele tinereşti de lângă locul în care ne-am cazat. Obişnuieşte-te că o bere este între 25 şi 40 de shekeli, iar un gin tonic chiar 60 de shekeli.

Cum mănânci ca un localnic în Israel, ţara unde restaurantele cu aripioare de pui prăjite şi hamburgherii îngheţaţi au dat faliment

Hai să ajungem şi la mâncare pentru că Israel este o destinaţie culinară! Micul dejun poate începe cu un suc de rodie, urmat de ouă ochiuri cu rozmarin, ulei de măsline şi legume cu gust.

Închide ochii şi imaginează-ţi cele mai gustoase roşii pe care le mănânci vara în România. Acum înmulţeşte gustul de 100 de ori! Asta vei descoperi dacă manânci la orice local din Israel. Cred că a fost singurul loc vizitat unde pot spune că mi-a plăcut orice am mâncat, deşi uneori am ales din poze pentru că nu întelegeam meniul scris în ebraică. Şi da, humusul are alt gust!

Am vorbit cu doi localnici despre mâncare, restaurante şi am aflat că rar vei găsi locuri unde mâncarea nu este gustoasă. „Israelienii sunt foarte direcţi şi corecţi. Niciun restaurant nu va supravieţui dacă doi localnici spun că mâncarea unui anumit local nu este gustoasă”!

Când vine vorba despre bani, un prânz la orice local frecventat şi de israelieni te va costa în jur de 80 de shekeli de persoană. Vei trece de 100 de shekeli de persoană dacă ai comandat un fel principal care conţine peşte sau miel. Varianta cea mai ieftină este să mănânci de la vânzătorii ambulanţi din Carmel Market.

Din păcate, nu pot spune cât te va costa pentru că nu există preţuri afişate, iar totul se negociază. De exemplu, noi am ales o casoletă de 500 de grame de căpşuni pentru care am plătit 10 shekeli.

Iar dacă vrei varianta de food market urban pe care poate ai descoperit-o în Lisabona sau Barcelona atunci mergi la Sarona Market. O porţie de 16 piese de sushii şi o altă specialitate japoneză cu tofu, dar cu un nume complicat şi greu de reţinut, a costat 110 shekeli.

Şi ca să nu uit de ce am spus de aripioare şi hamburgheri ! Aţi înteles probabil despre ce restaurante tip  fast food vorbesc! Erau singurele locuri unde mesele erau libere, angajaţii preocupaţi mai mult de telefon şi nici urmă de clienţi.

Ierusalim, Marea Moartă şi deşertul israelian

Chiar dacă nu am fost în excursie cu Biserica (mama este şi acum convinsă că de fapt am fost în pelerinaj), nu am ratat oraşul Ierusalim. Primul lucru pe care l-am aflat de la localnici este că trebuie evitate două zile: vinerea şi sâmbăta. Vinerea este extrem de aglomerat, deşi noi am fost joi si era deja aglomerat, iar localnicii spuneau că nu, iar sâmbata, zi sfântă în Israel, totul este închis.

Noi am plecat de la Tel Aviv cu autobuzul din Gara Centrală, linia 405 – ai curse din 15 în 15 minute, iar costul unui bilet este de 32 de shekeli/persoană dus-întors. Chiar dacă ţi-ai închiriat maşină, încearcă să nu o foloseşti dacă vrei să mergi la Ierusalim. Din autogara din Ierusalim ajungi pe jos în 20 de minute la oraşul sfânt, doar urmează indicatoarele pe care le vei găsi peste tot.

Orice intrare ai folosi pentru a vizita cetatea opreşte-te la un punct de informare turistică pentru că vei primi gratuit o hartă care înlocuieşte orice ghid.

Singura zonă în care nu am avut acces a fost cartierul musulman: păzit de zeci de militari care îţi explicau frumos să vizitezi alte locuri. În rest, mare atenţie cu ce vă încălţaţi: noi am parcurs 20 de km pe jos doar în cetate.

Ca alte puncte turistice pe care ar trebui să le bifezi, îţi recomand o vizită la Marea Moartă şi la Complexul Ben Gurion din deşert. Dacă vrei să mergi vineri după amiază sau sâmbătă atunci trebuie să foloseşti o maşină închiriată sau să alegi o excursie cu o agenţie: de vineri seară până sâmbătă seară nu vei avea transport public.

Veșnica întrebare: cât de sigur este să călătoreşti în Tel Aviv?

Nu am avut niciun  moment sentimentul că nu sunt în siguranţă! De trei zile de când ne-am întors din Israel, toţi prietenii ne întreabă dacă nu cumva ne-a fost frică. Nici vorbă! Nu a existat vreun moment în care să ne fie teamă că ne aflam după miezul nopţii într-un cartier mai mărginaş al oraşului. Am văzut sute de poliţişti, la fel de mulţi militari înarmaţi, dar niciun moment nu am avut senzaţia că cineva ne vrea răul.

Crede şi nu cerceta în gradele apei sfinţite!

Şi ca să închei într-o notă „religioasă”, va las aici poza cu cei trei călugări români care se reîntâlneau după pelerinajul făcut în duty free. „Şi tu tot Chivas ai luat? D-ăla de 15 ani!”

2 comentarii

  • Corina

    Frumos si adevarat articol. Trebuie sa fac totusi cateva mici precizari- Sarona Market este o piata de lux unde gatesc bucatari celebrii in Israel deci preturile sunt ceva mai mari si in cartierul musulman poti merge mereu (acces prin poarta Jaffa sau poarta Damascului) dar nu poti merge pe „Esplanada moscheelor” in timpul orelor de rugaciune (ca la Istanbul). Mama Dvs are dreptate – daca ati fost la Ierusalim atunci ati fost in pelerinaj si sunteti Hagiu 😆

Lasă un răspuns