Când vorbim de traficul aerian din România, discuția ajunge inevitabil la București și Cluj. Dar undeva, la malul mării, Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” din Constanța își joacă șansa de a rămâne relevant pentru turiști și pentru economia locală.
Potrivit datelor prezentate de Asociația Aeroporturilor din România, în 2024 traficul național a depășit 26 de milioane de pasageri, iar în prima jumătate din 2025 s-au înregistrat deja 12,8 milioane, cu o creștere de +8% față de S1 2024
Constanța, lovită de lipsa charterelor
Dacă în alți ani Aeroportul Mihail Kogălniceanu trăia din charterele estivale, vara 2025 a fost diferită: nu s-au mai operat chartere sezoniere, ceea ce explică scăderea numărului de pasageri și plasarea Constanței la coada clasamentului național. În lipsa acestor zboruri directe spre litoral, turiștii au preferat alte soluții sau chiar alte destinații, iar constănțenii au zburat din București mai ales că de la mare poți pleca doar spre Istanbul și Londra.
În podcastul Funky & Spicy, Bogdan Artagea, directorul aeroportului a explicat de ce nu avem curse mai multe pe litoral și care este planul de extindere a ofertei de destinații.
Deși 2025 e un an slab, la orizont se văd semne de revenire:
Turkish Airlines a luat în calcul creșterea frecvenței de zboruri Constanța – Istanbul, de la două la cinci pe săptămână. Dacă se confirmă, ar fi cea mai importantă conexiune aeriană pentru Dobrogea, oferind acces rapid spre unul dintre cele mai mari hub-uri globale.
Charterul cu Polonia, discutat deja de autorități și parteneri privați, s-ar putea concretiza în vara lui 2026, ceea ce ar aduce din nou turiști străini direct pe litoralul românesc.
Câștigători la jumătatea lui 2025: aeroporturile regionale (Cluj, Iași, Timișoara), care au atras fluxul de pasageri și companiile low-cost care au profitat de cererea crescută.
Prețurile biletelor în creștere, indiferent de destinație
Cei care plănuiesc să zboare în Q4 2025 trebuie să se pregătească de tarife mai mari. Estimările variază între +0,6% (scenariu moderat) și +6% în plin sezon de sărbători, când cererea explodează. Ryanair a anunțat deja majorări de 5–6% pentru vârful de sezon, semn că piața low-cost, dominantă în România, nu va mai oferi aceleași chilipiruri ca în anii trecuți.
Nu pare mult, dar în realitate înseamnă că o călătorie de 200 de euro ar putea costa 204–210 euro, iar pentru familiile care zboară împreună, diferența se simte.
Comparativ între destinații:
Destinațiile europene scurte (Italia, Germania, Spania) – unde operează masiv companiile low-cost, creșterile se vor simți mai mult la bagaje și servicii suplimentare decât pe tariful de bază.
Zborurile spre hub-uri majore (Istanbul, Viena, Paris) – aici competiția între operatori ține prețurile mai temperate, dar frecvența redusă de pe aeroporturi mici precum Constanța face ca tarifele să fie, în medie, mai mari decât din București.
Destinațiile lungi (America de Nord, Asia) – sunt cele mai sensibile la creșterea prețurilor la combustibil. O majorare de doar 2% înseamnă zeci de euro în plus pe bilet. De exemplu, un zbor România – SUA de 700 euro ar putea sări în Q4 2026 spre 715–720 euro.
De ce cresc prețurile:
Cerere ridicată – după pandemie, oamenii călătoresc mai mult ca niciodată, iar aeroporturile din România au atins deja recorduri istorice de trafic.
Combustibilul mai scump – presiunea pe companii se vede direct în tarife.
Întârzieri la Airbus și Boeing – aeronavele noi se livrează greu, ceea ce blochează creșterea capacității și păstrează presiunea pe prețuri.
Taxe mai mari – aeroporturile și autoritățile cresc taxele de securitate și handling, iar operatorii le transferă imediat pasagerilor.
