Constanța are mare, port, universități și potențial. Întrebarea este dacă are și curajul să devină un oraș în care tinerii nu vin doar vara, ci aleg să rămână tot anul.
Constanța are mare, port, universități și potențial. Întrebarea este dacă are și curajul să devină un oraș în care tinerii nu vin doar vara, ci aleg să rămână tot anul.
Apoi vine toamna.
Și, brusc, orașul începe să semene din nou cu el însuși: un loc cu potențial enorm, dar cu prea puține motoare economice care funcționează 12 luni pe an. Un oraș care are port, universități, turism, energie, șantiere, servicii, dar care încă nu a reușit să creeze cadrul urban, economic și cultural care să îi țină pe tineri acasă.
Pentru că întrebarea dureroasă nu este dacă tinerii iubesc Constanța. Mulți o iubesc. Întrebarea este alta: dacă ar avea unde să se dezvolte profesional, ar mai pleca din oraș?
Vorbim despre cariere, despre companii mari, birouri moderne, salarii competitive, industrii cu valoare adăugată, joburi în IT, consultanță servicii financiare, industrii creative sau cercetare. Vorbim despre acel tip de infrastructură profesională care face diferența dintre un oraș frumos de vizitat și un oraș bun de trăit.
Orașele nu se mai dezvoltă doar cu blocuri și malluri
În România ultimilor 15 ani, unele orașe au înțeles că dezvoltarea urbană nu mai poate fi redusă la comerț, apartamente și trafic. Orașele care au crescut cu adevărat au reușit să lege universitățile de companii, companiile de birouri moderne, birourile de spații publice, iar toate acestea de o idee simplă: oamenii rămân acolo unde simt că au viitor.
Iașiul este, probabil, unul dintre cele mai bune exemple pentru această discuție. Nu pentru că ar trebui copiat mecanic la Constanța, ci pentru că arată ce se poate întâmpla atunci când un oraș universitar primește infrastructură urbană și economică.
Înainte de anii ’90, Iașiul era asociat puternic cu industria grea și cu profilul său universitar. În ultimii 13–14 ani, orașul s-a schimbat substanțial și s-a transformat într-un centru IT competitiv la nivel național. Datele comunicate pentru piața locală arată o creștere de la aproximativ 3.300 de angajați în IT în 2008 la aproximativ 15.700 de angajați în prezent, ceea ce plasează Iașiul între cele mai importante centre IT ale României. Evoluția nu poate fi pusă pe seama unui singur proiect, dar componenta office dezvoltată în centrul orașului a fost unul dintre acceleratoarele importante ale acestei transformări. Ziarul Financiar nota încă din 2021 că numărul angajaților din IT&C din Cluj și Iași crescuse de patru ori față de 2008.
Aici intră în scenă modelul IULIUS.
Studiu de caz: birourile moderne devin infrastructură de retenție urbană
Palas Iași nu este doar un centru comercial cu restaurante și magazine. Este un proiect de regenerare urbană care a pus în același loc retail, birouri, spații verzi, evenimente, parcări și servicii pentru comunitate. Potrivit datelor publice, Palas Iași a presupus o investiție de peste 320 de milioane de euro, iar ansamblul include 64.000 mp de retail, 75.600 mp de spații office în 7 clădiri United Business Center, 63 de companii și aproximativ 9.000 de angajați. Proiectul include și o grădină urbană de 5 hectare, cu aproximativ 1.000 de copaci și 50.000 de arbuști.
Cifra care ar trebui să intereseze orice administrație locală este cea de impact economic. În perioada 2007–2024, aportul economic al Palas Iași este indicat la 89,4 milioane euro, reprezentând cotă de asociere, impozit pe proprietate, contribuții la bugetul de stat consolidat și alte taxe locale. Din această sumă, 86,26 milioane euro au fost generate după inaugurare, în perioada 2012–2024. Forbes a relatat, de asemenea, că proiectul Palas a generat aproximativ 90 de milioane de euro în taxe și impozite în perioada 2008–2024.
Cu alte cuvinte, discuția nu este despre „mai facem niște clădiri”. Discuția este despre ce fel de oraș vrem să finanțăm pe termen lung. Un oraș care trăiește câteva luni din turism și restul anului din inerție, sau un oraș care generează locuri de muncă, taxe, servicii, trafic economic și activitate urbană permanentă?
Pentru Constanța, comparația este incomodă, dar necesară.
Palas Campus și noua generație de angajatori
În 2023, compania IULIUS a inaugurat Palas Campus Iași, prezentat ca cea mai mare clădire de birouri din România. Proiectul are 54.000 mp de birouri clasa A și 6.000 mp de retail, a atras 13 companii și a generat aproximativ 5.000 de locuri de muncă. Printre companiile menționate se află Amazon Development Center România, Microsoft România, AMD – Advanced Micro Devices, Cognizant Softvision, Expleo România, HELLA România, Visma Software România, Allianz Țiriac și Arcadis.
Palas Campus este important în această discuție pentru că arată cum s-a schimbat ideea de clădire de birouri. Nu mai vorbim despre etaje cu neoane, lifturi și recepție. Vorbim despre spații în care companiile internaționale își pot aduce echipele, pot recruta local, pot colabora cu universități, pot crea centre de dezvoltare și pot ține în oraș oameni care altfel ar fi plecat spre București, Cluj, Timișoara sau în străinătate.
Potrivit informațiilor publice, Palas Campus a primit certificări EDGE și LEED Platinum, iar în 2021 a beneficiat de un credit verde de 72 milioane euro acordat de IFC, instituție membră a Grupului Băncii Mondiale.
Aceasta este partea despre care Constanța trebuie să vorbească mai serios: nu doar despre clădiri, ci despre capacitatea de a atrage angajatori care schimbă viața unui oraș.
Cel mai mare pol de birouri din afara Capitalei. De ce contează asta?
Situate în centrul orașului, Palas Iași și Palas Campus însumează aproximativ 130.000 mp de spații office, în 8 clădiri, cu peste 70 de companii și aproximativ 14.000 de angajați.
Aici este, de fapt, lecția.
Iașiul nu a devenit mai atractiv doar pentru că are universități. Le avea și înainte. Nu a devenit mai atractiv doar pentru că avea oameni tineri. Îi avea și înainte. Diferența este că, la un moment dat, orașul a început să aibă și infrastructura prin care acei oameni tineri să poată fi angajați local de companii mari.
Aici Constanța are de recuperat.
Avem Universitatea Ovidius, Universitatea Maritimă, Academia Navală „Mircea cel Bătrân”. Avem tineri. Avem oameni care se formează aici. Avem familii care ar prefera să-și vadă copiii rămânând acasă. Avem o poziție strategică la Marea Neagră. Avem port. Avem energie. Avem turism. Avem un oraș care, măcar teoretic, ar trebui să fie o poartă economică regională.
Dar nu avem încă un pol modern de business care să poată spune: aici pot veni 50, 70, 100 de companii. Aici pot lucra mii de oameni. Aici poți construi o carieră fără să-ți faci bagajele.
Este comod să spunem că tinerii pleacă pentru bani. Este doar parțial adevărat. Tinerii pleacă pentru oportunități, pentru comunități profesionale, pentru companii în care pot crește, pentru orașe în care simt că se întâmplă ceva,Ei vor joburi în companii internaționale, internshipuri, sedii moderne, rețele profesionale și un sentiment foarte important: că viitorul nu trebuie amânat.
Timișoara și Cluj arată că modelul nu este întâmplător
Iașiul nu este singurul exemplu din portofoliul IULIUS. În Timișoara, United Business Center, parte din ansamblul Iulius Town, include 4 clădiri de birouri clasa A, peste 80.000 mp, 72 de companii și aproximativ 11.000 de angajați.
În Cluj-Napoca, United Business Center include 3 clădiri de birouri clasa A, cu o suprafață închiriabilă de 30.000 mp, certificare LEED Gold, 14 companii multinaționale și aproximativ 4.500 de profesioniști. Datele sunt în linie cu portofoliul office comunicat de IULIUS, care a ajuns la aproximativ 240.000 mp în 15 clădiri office premium și o comunitate de aproximativ 29.000 de angajați.
La nivelul întregului portofoliu, IULIUS operează proiecte în Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava, incluzând proiecte mixed-use, malluri regionale, Family Market și spații office premium.
Nu toate orașele sunt la fel. Constanța are propriul profil, propriile avantaje și propriile blocaje. Constanța nu trebuie să aleagă între mare și birouri
Există o falsă opoziție care apare de fiecare dată când se vorbește despre dezvoltare urbană: ori vrem oraș turistic, ori vrem oraș de business. Ori vrem spații verzi, ori vrem clădiri. Ori vrem identitate locală, ori vrem investiții.
În realitate, orașele bune nu aleg între aceste lucruri. Le combină.
Constanța nu trebuie să renunțe la turism ca să atragă companii. Nu trebuie să aleagă între festivaluri și joburi. Problema este tocmai că, până acum, a funcționat prea mult pe bucăți. Vara turism, iarna așteptare.
Un proiect urban major cu spații office, retail, servicii, zone verzi și funcțiuni publice poate deveni mai mult decât o investiție privată. Poate deveni o platformă pentru un alt tip de oraș.
Dar pentru asta trebuie să depășim reflexul de a privi orice dezvoltare doar prin lentila suspiciunii sau doar prin lentila entuziasmului de comunicat de presă.
Trebuie să întrebăm concret:
- Câte locuri de muncă aduce?
- Ce fel de companii poate atrage?
- Cât spațiu verde creează?
- Ce taxe generează?
- Ce infrastructură publică susține?
- Cum ajută universitățile?
- Cum ține tinerii acasă?
Acestea sunt întrebările corecte.
Dacă vrem ca tinerii să rămână în Constanța, trebuie să le oferim un oraș în care să aibă de ce să rămână. Nu doar sentimental, ci și profesional.
