• Camere Live link="camereLive"
  • Dacă tot ne pregătim să numărăm turiștii, hai să aflăm și ce rămâne după ei

    Să vedem și Dobrogea dintre două nopți de cazare
    0 Shares

    Înainte să declarăm un sezon bun sau slab, avem o problemă de bază: nu avem o imagine completă și unitară a fluxurilor turistice. Pentru Constanța, județul Constanța, Dobrogea și România, întrebarea despre câți oameni ne vizitează trebuie însoțită de una la fel de importantă: ce produce prezența lor pentru economia locală? Un nou raport al World Economic Forum oferă o direcție pe care merită să o luăm în calcul chiar acum, când discutăm despre măsurarea turismului.

    Câți turiști vin la Constanța? Dar în județ? Câți ajung în Dobrogea și câți călătoresc, în total, prin România?

     

    Avem așa zise statistici despre cazare, sosiri și înnoptări aproximative (am tot scris despre asta). Dar o statistică a cazărilor răspunde unei întrebări precise. Nu descrie, singură, toate formele prin care oamenii vizitează o destinație și folosesc serviciile ei.

    Eurostat precizează, de exemplu, că indicatorii regionali privind presiunea turistică pot subestima fenomenul: nu includ vizitatorii de o zi și nici persoanele găzduite în locuințe proprii de vacanță sau la rude și prieteni.

    Cu un simplu click pe fotografie vei înțelege și titlul de pe imagine. 

    Așadar, înainte de competiția recordurilor, merită să lămurim ce numărăm, pe ce teritoriu și pentru ce perioadă. Orașul Constanța, județul Constanța, litoralul și Dobrogea nu sunt același lucru. Nici vizitatorul venit pentru câteva ore nu este echivalent, în statistică și în economie, cu turistul care rămâne o săptămână.

     

    Dar dacă tot construim o imagine mai clară, avem ocazia să mergem mai departe. Să nu aflăm doar câți oameni au venit. Să aflăm și ce a rămas în destinație după ce au plecat.

    O numărătoare mai bună poate pune și întrebări mai bune

    Noul Travel & Tourism Development Index 2026, publicat pe 25 septembrie de World Economic Forum, analizează condițiile care susțin dezvoltarea turismului. Concluzia care merită adusă în discuția românească este că mai mulți vizitatori nu produc automat beneficii economice și sociale mai mari pentru comunitățile care îi găzduiesc.

    Raportul arată că, între edițiile din 2024 și 2026, condițiile generale de dezvoltare a turismului s-au îmbunătățit. În schimb, scorul componentei privind impactul socioeconomic a scăzut cu 3,5%, iar numai aproximativ 17% dintre economiile analizate au progresat la acest capitol. Este evoluția unui indicator compozit, nu o scădere de 3,5% a încasărilor turistice. Și nu este un diagnostic separat pentru Constanța sau litoral. Este însă un avertisment util: creșterea turismului și prosperitatea comunității nu merg obligatoriu în același ritm.

    Dacă România își îmbunătățește modul de măsurare a turismului, ar fi momentul să includă de la început și indicatorii care explică valoarea acestuia. Altfel, riscăm să construim o numărătoare mai precisă pentru o definiție prea îngustă a succesului.

    Un milion de vizitatori poate însemna lucruri foarte diferite

    Oamenii care ajung într-o destinație nu au același comportament. Unii rămân câteva ore. Alții dorm, mănâncă, vizitează, cumpără și participă la activități timp de mai multe zile. De aceea, numărul vizitatorilor trebuie citit împreună cu durata șederii și cheltuiala lor. Pentru județul Constanța, ar fi relevant să aflăm cât din bugetul unei vacanțe ajunge dincolo de cazare: la restaurante, ghizi, muzee, producători, crame, transportatori și operatori de experiențe.

     

    Apoi, cât din această activitate susține afaceri și locuri de muncă pe tot parcursul anului.

     

    World Economic Forum arată că efectele turismului depind de legăturile cu economia locală, de calitatea angajării și de distribuția beneficiilor. În destinațiile cu activitate puternic sezonieră, creșterea numărului de vizitatori poate să nu aducă îmbunătățiri comparabile ale veniturilor și condițiilor de muncă.

    Pentru Dobrogea, aceasta ar trebui să devină o direcție de cercetare, cu date locale. Nu putem presupune rezultatul. Dar putem pune întrebările corecte.

    Să vedem și Dobrogea dintre două nopți de cazare

    O statistică ne poate spune că un turist a dormit într-un hotel de pe litoral. Ar fi util să aflăm și ce a făcut între check-in și check-out.

     

    A rămas în aceeași zonă? A vizitat Constanța? A ajuns la o cramă, într-un sat sau la un obiectiv de patrimoniu? A cumpărat produse locale? A găsit experiențele pe care le căuta? Ce l-ar fi convins să mai rămână o zi?

     

    Raportul WEF consemnează o creștere cu aproximativ 15% a indicatorului de interes online pentru atracții culturale și de divertisment, care urmărește căutări despre gastronomie, patrimoniu, muzee, festivaluri, tradiții și spectacole. Este o tendință globală, nu o măsurătoare a cererii pentru Dobrogea.

    Pentru noi, această tendință oferă un motiv să verificăm ce potențial există dincolo de plajă. Gastronomia, vinul, patrimoniul multicultural și experiențele locale pot intra într-o ofertă mai amplă. Dar trebuie să aflăm ce caută vizitatorii și ce folosesc efectiv, nu doar ce credem noi că ar trebui să îi intereseze.

     

    Datele despre comportamentul lor ar putea arăta unde lipsesc informațiile, transportul, posibilitatea de rezervare sau colaborarea dintre operatori.

     

    Dacă vrem să vorbim serios despre destinația Constanță- Dobroge deschisă turismului mai multe luni pe an, avem nevoie de o imagine lunară a activității.

     

    Cine vine în afara verii? Pentru ce? Cât stă? Ce servicii găsești deschise? Ce afaceri pot funcționa și ce locuri de muncă pot fi păstrate?

     

    Un total anual poate ascunde concentrarea activității în câteva săptămâni. Iar o creștere a numărului de vizitatori, fără informații despre distribuția lor în timp și în teritoriu, spune prea puțin despre extinderea sezonului. Pentru litoral, ar fi util să putem urmări separat efectele evenimentelor, ale turismului cultural, gastronomic sau de afaceri. Să vedem care dintre ele aduc șederi, cheltuieli și reveniri, apoi să construim pe ceea ce funcționează.

    Dacă tot facem sistemul, să îi dăm o miză

    Numărarea turiștilor rămâne necesară. Dar sistemul care ne ajută să îi vedem mai clar ar trebui să ne ajute și să luăm decizii mai bune.

     

    Pe lângă sosiri și înnoptări, o abordare utilă pentru Constanța, județ și Dobrogea ar urmări cheltuiala vizitatorilor, durata șederii, circulația între localități, activitatea din extrasezon, relația cu furnizorii locali și stabilitatea locurilor de muncă. Ar include și perspectiva rezidenților: ce beneficii simt, ce presiuni suportă și ce schimbări își doresc.

     

    World Economic Forum recomandă tocmai o evaluare mai largă a efectelor economice, sociale și de mediu ale turismului, cu atenție la felul în care beneficiile ajung în comunitate.  Aceasta este ocazia pe care nu ar trebui să o ratăm. Să construim de la început o măsurare care leagă vizitatorul de destinație și destinația de oamenii care trăiesc aici. Pentru că, atunci când vom putea spune mai clar câți turiști au venit, ar fi bine să putem răspunde și la următoarea întrebare.

    Adrian Gorpin

    Lucrez de peste 25 de ani în media. Am început la TV Neptun, iar 17 ani i-am petrecut la Pro TV, de la reporter de teren până la conducerea redacției din Constanța. Acolo am învățat că presa bună se construiește cu disciplină, instinct și curajul de a spune poveștile pe care nu le spune nimeni altcineva. Apoi am construit propria publicație. Funkytravel.ro înseamnă analize și date concrete despre turism, interviuri și podcasturi exclusive (Funky & Spicy), experiențe de călătorie și ponturi verificate, plus camere live HD de pe litoral. Astăzi sunt consultant media pentru redacții și platforme digitale din Franța, SUA, Brazilia, Indonezia și România, unde lucrez pe creșterea audiențelor și diversificarea veniturilor. Coordonez și moderez evenimente, de la conferințe și dezbateri despre viitorul orașelor până la TEDx Constanța, unde am urcat și pe scenă.